Și m-ai răbdat atâtea toamne,
Iar eu, iar eu ce ți-am adus?
Țineam în mâna mea o frunză,
O frunză care.. a apus...
Era frumoasă, și pictată,
Culori de toamnă, străvezii,
Cu verde, galben cu aramă,
Cu striuri fine, ruginii.
Era plăcută la vedere,
În mână diamant părea,
Dar când ți-am arătat-o Ție,
Parcă nimic nu mai era.
Doar pulbere țineam în mână,
Iar vântul suflase ușor,
Și spre culmea Ta divină,
Zburase praful de culori..
Ce să-Ți mai dau, Doamne, Stăpâne,
Că mâna mea e goală acu',
Te-ndură iarăși de mine,
Încă o toamnă-n al meu drum.
📝 ,, Încă o toamnă ",
Camelia Tincă,
24 Octombrie 2025.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu